Categorisit la Ai trait degeaba daca..., Anii mei si tineretea, La el acasa | Etichete: delfini, facebook, imagini, viata
Acum ceva timp am facut un recensamant printre pozele mele. Din (ne)fericire, am foarte multe jpg-uri din 2005 incoace, de cand s-au inmultit si la noi digitalele si mi-am luat si eu una de pe peste ocean. Apoi mi-am scanat o parte din pozele mai vechi. Multe le-am ratacit, multe s-au pierdut… poate cel mai rau imi pare ca nu gasesc din pozele din liceu. Aia da viata 
. Concluzia la care am ajuns… de fapt concluziile. Nu sunt deloc fotogenic. Nici frumos. Nimic deosebit. Asa ca a trebuit sa aleg fotografii care-mi spuneau o poveste . Sau care sa ma faca sa rad. Si le-am ales, ma apucasem la un moment dat sa incep sa le uploadez pe un site, ca sa le postez pe blog, dar greu cu upload-ul. Intre timp, am inceput sa primesc din ce in ce mai multe invitatii de pe facebook. Eram foarte impotriva lui. Adica il vedeam si cred ca inca il mai vad ca un fel de hi5. Asta nu-i neaparat un lucru bun sau rau… fiecare isi traieste viata asa cum vrea.
In fine, pana la urma am cedat, ca sunt slab. Mi-am facut si profil pe facebook, si am aranjat pozele, ca au fost foarte prompti baietii de la facebook sa urce pozele acolo. Cel mai mult imi plac cele vechi, cand eram doar un copil… Alb negru. Pozele, nu copilul! . Asa ca ma gasiti si pe facebook. Am incercat sa pun cumva si link, dar cred ca trebuie sa aveti profil pe facebook sa le vedeti. Va astept si pe-acolo.
Categorisit la Anii mei si tineretea, La el acasa | Etichete: 25+1, colliers, delfini, scoala de leaderi, vaza
Eu stiu ca de fapt delfinii sunt intotdeauna fericiti, dar de-acum ei sunt mereu fericiti.
Saptamana trecuta pe vremea asta se termina un weekend extrem de obositor. Si incepea o saptamana lunga… Toata saptamana trezirea la 6 dimineata, programul de lucru de la 8 la 16:30, iar dupa, de la 5 pana spre seara Scoala de Leaderi Colliers. Un loc unde am intalnit niste oameni deosebiti. In primul rand un grup de tineri care imi dau incredere ca tara asta inca nu s-a dus pe apa sambetei si ca se mai poate salva ceva, un grup educat, hotarat sa invete si sa exceleze in ceea ce face cu placere. In al doilea rand un alt grup, mai matur decat primul, care mi-a demonstrat ca exista locuri unde poti lucra cu placere si poti invata ceva in plus invatandu-i pe altii. Mi-a placut mult!
Cam in fiecare seara dupa cursurile astea aparea cate ‘ceva’ care sa-mi lungeasca ziua si sa scurteze noaptea. A venit si weekendul, cu o vineri noapte stropita cu bere si vin si alimentata de o pizza nocturna. Iarasi somn cu lingurita pentru ca venea ziua de sambata. Pregatiri, cumparaturi, planuri, telefoane, drumuri, caldura mare. Gratar, muzica, bere, vaza cu vin, dans, bataie cu apa, 25+1… un alt set de oameni minunati alaturi de care vreau sa ma prinda fiecare +1. Cred ca mai erau. Si am primit cadou un tricou cu un delfin! . De-aici sunt delfinii mereu fericiti. Lunea viitoare am sa-l scot in lume. Spre dimineata am adormit (iarasi) pe canapea si asta spune tot! Astazi a fost recuperare si a prins de minune, pentru ca saptamana viitoare urmeaza cel putin 2 seri cu ‘bere’, minim un fotbal si vineri dupa amiaza un nou teamdrinking pe la munte, care se anunta deosebit de interesant. Sper sa ma intorc cu cel putin la fel de multe povesti si amintiri ca dupa cel din iarna.
11 luni si 3 saptamani… cine-ar fi crezut…
Multumesc!
Categorisit la Anii mei si tineretea | Etichete: betie, bicicleta, echilibru
Am primit pe undeva filmuletul de mai jos. Pe langa faptul ca am ras in nestire, imi place melodia din fundal. E dementiala. Poate stie cineva portugheza, sa-mi spuna si mie ce canta oamenii astia acolo. Si apoi imi aduce aminte de toate betiile in care mi-am pierdut ideile, mintile, echilibrul… si mai stiu eu ce.
Categorisit la Ai trait degeaba daca..., Anii mei si tineretea, La el acasa | Etichete: baba novac, flori, ior, relaxare
Cred ca stiu care-i cea mai frumoasa strada din Bucuresti pentru mine. Este strada Baba Novac. Portiunea dintre cinema Gloria si intersectia Dristorului. Acolo are pe mijloc un scuar cu flori. La Gloria incep in zig-zag, mov-albe-rosii rozalii… si tot asa. Superbe. Apoi de la Campia libertatii inainte sunt patratele cu trandafiri rosii si niste braduti, cu copaci pe margini. Parca si blocurile par mai rare si mai aerisite. La fel partea cu ior-ul este interesanta. Am cautat ceva poze pe net, dar se pare ca nu prea mai sunt persoane cu aceleasi ‘pasiuni’. O sa fac eu ceva poze.
