ElsiEa’s Weblog


De prin metrou
Aprilie 13, 2010, 4:03 pm
Filed under: La el acasa | Etichete: , , ,

Sambata spre seara asa ma intorceam de la fotbal (am batut cu 5-4 :D). Eram cam obosit si dupa 2-3 beri direct la teren. Metrou Crangasi – Republica, mult de mers, loc liber la margine… stateam tolanit pe spate si cu capul intr-o parte, sprijinit de bara. Era doar o chestiune de timp sa mi se inchida ochii. Mai intai ochiul stang, apoi din solidaritate si ala drept. Undeva, pe la nustiu ce statie, urca o mamica insotita de 5 lighioane. 2 fete mai maricele, undeva pe la 10+, 2 gemeni guralivi rau, care din ce tipau pe-acolo erau cam de gradinita, deci sub 7, si un lenes mic pe care-l tinea in brate. Printre obloane mi-am cam dat seama ca se distrau pe seama mea. Cred ca se gandeau ca eu dorm, desi abia daca atipisem putin. Abia se auzeau anunturile ca se inchid usile de hahaielile lor, si nici nu puteam sa dorm calumea. Dar se distrau.

Cand a venit vremea sa coboare, la Titan, s-au ridicat si au venit la usa langa care stateam eu. Am ridicat capul si ma uitam spre ei putin curios. Unul din gemeni exclama mirat „s-a treziiiit!”. I-am raspuns ca nici macar nu dormeam! Mamica, putin rusinata, dar inca razand, si-a cerut scuze si a spus ca geamanul impielitat (care se tinea de bara de langa mine) voia sa ma sperie, dar ii era rusine, si le-a zis sa se potoleasca. M-am facut ca pun capul inapoi si geamanul s-a intors cu spatele la mine si si-a intrebat mama „de ce i-ai ziiiis?”. Dulce razbunare. L-am intepat putin la coaste cu degetele si i-am zis spre ureche: „maaaah”, cat sa-l sperii bine. S-a albit instant la fata si a scos un tipat ascutit si scurt! Restul au inceput sa rada din nou ca niste apucati. Dupa ce si-a dat seama ce s-a intamplat si s-a uitat la mine, a inceput si el sa rada in hohote. Inclusiv mamica a coborat razand, si normal, zambeam si eu si ceilalti cativa calatori care mai erau prin zona. Din vagonul alaturat a aparut un bodyguard de-ala de decor sa vada si el ce s-a intamplat, dar nu intelegea nimic. Oricum, mi-a facut ziua :).

Anunțuri


Through the eyes of a child
Iulie 3, 2009, 11:53 pm
Filed under: La el acasa | Etichete: , , ,

Geniala melodia asta.

Trec doar link-ul pentru ca imi e lene sa pun videoclip.

Astazi am alergat un copilas. Saracul era pe role si incerca sa prinda viteza, dar tot se deplasa cu viteza melcului. Eu veneam spre casa. L-am luat de mana si am inceput sa alerg. Viteza mai mare decat putea el sa-si ia. Dar avea o fata de sa nu-mi vina sa cred. Radea in hohote aproape si simteam adrenalina lui. Nu-mi venea sa ma opresc. M-am oprit abia aproape de capatul strazii, unde era periculos sa iesim, dar am intors si am tras inca o tura de alergare. M-a pacalit pramatia, ca am alergat iarasi pana in capat si ne-am intors. Deja obosisem, dar pur si simplu nu puteam sa ma opresc. Am dat inca o tura si cand nu mai puteam, l-am intrebat: „mai poti ma?”. Nu mi-a raspuns, ca ii tremurau genuchii si rasufla din greu, dar avea un ranjet mai mare decat o sticla de bere la 2 litri… plina!

This life is so complicated until we see it through the eyes of a child…

Cum ar fi spus Oscar (si Doamne, cata dreptate are…): priveşte lumea în fiecare zi ca şi cum ai vedea-o pentru întâia oară.

ps: nice talking to you anne_mari 🙂