ElsiEa’s Weblog


Delfini si strumfi

As putea sa scriu despre Praga. Un oras in care as putea sa locuiesc fericit! As putea sa scriu despre Budapesta. Un alt oras in care imi place. In Praga am fost weekendul trecut, in Budapesta sunt pentru inca vreo 10 zile. As mai putea sa scriu despre porcariile de pe la noi din tara. As putea pur si simplu sa public draftul care il am salvat despre niste tiganci la cora, care platesc cu cardul. Ala e un post care imi place, dar la momentul respectiv l-am considerat putin rasist si nu l-am publicat. De atunci nu prea am mai scris. Si nici acum nu o sa il public, la fel ca alte cateva drafturi care sunt dosite prin diferite calculatoare. Asa… deci despre ce scriam azi? Habar n-am. Pai cand esti in pana de idei, poti sa scrii oricand despre delfini, nu? Normal ca da! Buna este vodka, bun este sucul de mere… dar iti dai seama cum sunt impreuna??? Vis.

Revenim la delfini. Pentru ca delfinii sunt intotdeauna fericiti!!! Nu revenim la delfini pentru ca sunt fericiti, ci revenim la delfini din alt motiv. Mie imi plac delfinii. Am avut la avatar delfini de mult timp. De fapt initial am avut un delfin. Apoi un alt delfin cu un zambet mare. Mare cat o zi de miercuri… de fapt mare cat o saptamana intreaga de miercuri. Cum ar fi sa avem cate 10 zile de luni, apoi 10 zile de marti… si asa mai departe, si apoi zbang, 10 zile de sambata!!! Si ca sa fie bine… inca 10 zile de duminica! pentru refacere. Dar de ce 10? Mai bine 12, sa iasa fix un an. Am gresit la matematica. Iese un trimestru. Abort.

Aveam un delfin. La avatar pe mess. Apoi un delfin mai mare, mai frumos, cu un zambet molipsitor, la fel ca zambetul pe care il am acum la avatar! Dupa el, am pus doi delfini care parea ca se pupau :), la fel ca delfinii de acum. Imi plac mult delfinii aia doi. Si de fapt toti delfinii! Toti delfinii imi plac. Mai ales aia roz. Nu ca sunt roz…

Mai nou ‘imi plac’ delfinii din noua poza de la avatar! Sunt ceva de vis delfinii aia si sper sa si ramana asa! Si nu ca sper, dar o sa fac tot ce-mi sta in putere si pe langa putere si prin-prejur ca sa ramana asa!
Alerg in cerc!

shtrumfi



O viata in imagini
Octombrie 25, 2009, 11:14 pm
Filed under: Ai trait degeaba daca..., Anii mei si tineretea, La el acasa | Etichete: , , ,

Acum ceva timp am facut un recensamant printre pozele mele. Din (ne)fericire, am foarte multe jpg-uri din 2005 incoace, de cand s-au inmultit si la noi digitalele si mi-am luat si eu una de pe peste ocean. Apoi mi-am scanat o parte din pozele mai vechi. Multe le-am ratacit, multe s-au pierdut… poate cel mai rau imi pare ca nu gasesc din pozele din liceu. Aia da viata :). Concluzia la care am ajuns… de fapt concluziile. Nu sunt deloc fotogenic. Nici frumos. Nimic deosebit. Asa ca a trebuit sa aleg fotografii care-mi spuneau o poveste :). Sau care sa ma faca sa rad. Si le-am ales, ma apucasem la un moment dat sa incep sa le uploadez pe un site, ca sa le postez pe blog, dar greu cu upload-ul. Intre timp, am inceput sa primesc din ce in ce mai multe invitatii de pe facebook. Eram foarte impotriva lui. Adica il vedeam si cred ca inca il mai vad ca un fel de hi5. Asta nu-i neaparat un lucru bun sau rau… fiecare isi traieste viata asa cum vrea.

In fine, pana la urma am cedat, ca sunt slab. Mi-am facut si profil pe facebook, si am aranjat pozele, ca au fost foarte prompti baietii de la facebook sa urce pozele acolo. Cel mai mult imi plac cele vechi, cand eram doar un copil… Alb negru. Pozele, nu copilul! :). Asa ca ma gasiti si pe facebook. Am incercat sa pun cumva si link, dar cred ca trebuie  sa aveti profil pe facebook sa le vedeti. Va astept si pe-acolo.



Miss Capucine si ce mai fac eu
Octombrie 22, 2009, 11:30 pm
Filed under: La el acasa | Etichete: , , , ,

Am primit un clip pentru o seara mai placuta. Este o fetita geniala si geniala. Mai nou imi plac foarte mult copiii. Mi-as dori vreo 2-3.

Mamica ei a facut mai multe filmulete si le-a postat pe vimeo: http://www.vimeo.com/user115775/videos/sort:date

Mi se pare iarasi genial cel cu merci Krista…

In a doua ordine de idei am fost intrebat ce fac. hac. Si am dat un mail, hac… hai sa-l punem si aici 🙂

moldoveanu tot moldovean! sa-nceapa el primul…
dupa ce ca s-a bagat in discutiile noastre ca moldoveanu in discutiile noastre, s-a mai luat si de delfini de mi s-a casunat pe el sa-i carpesc un dos de palma, dar m-am calmat repede ca delfinii nu sunt violenti! E inteligenti.
in alta ordine de idei, skinu face bine, se putea si mai bine daca batea steaua in seara asta, dar n-ai cu cine… cu tai do nu m-am mai intalnit la metrou, probabil a mers cu tranvaiul de data asta. in schimb m-am intalnit cu un fost coleg de liceu, culmea tot la metrou, doar ca nu e vietnamez si nu sta in state, in rest e complet diferit! si ca sa fie globalizarea completa, lucrez in romania cu niste persoane din suedia, care acum stau in barcelona. impreuna incercam sa vindem unor suedezi (astia din suedia), niste calculatoare (nu dau nume ca sa nu fac reclama) americane care-s facute… CULMEA! in vietnam cred! ca sa vezi coincidenta cu tai do… si colac peste pupaza cica o sa plec si eu prin india vreo 2-3 saptamani macar :). si se pare ca e pe bune, asa ca faceti lista :). cum e vorba aia vara vin fiert si iarna bere rece, cand toata lumea merge in vest, eu merg in vestul chinei… sa fiu mai cu mot! si tre sa-mi schimb si pasaportul, ca  a expirat…
si ca tot veni vorba de munca… tot din cauza ei mai scap pe la bautura din cand in cand si ma focalizez pe penibil :)). sa-mi aduceti aminte sa va trimet un filmulet cu mine dansand moonwalk printre birouri… da-apai povestea asta e din alta carte… si apropo de bautura… cand trimeteti si voi zilioanele alea de poze pe care le-ati facut la bran? cand m-ati indopat cu guma si bomboane mentolate ca cica miros a alcool, cand eu miroseam a abercrombi si fici. asa, ca sa vada juma’ de planeta, de-aici si pana in canada, via italia, cum danseaza cami.
asea, unde am ramas? va povesteam de viata mea sentimentala si ziceam ca sandu a ocolit pe-a lui pentru ca de-acum e ca si insurat… ca cica doar asa primeste cetatenie mai repede… am mai ramas eu si avonu, ca vio se marita cand vrea ea. doar ca nu vrea. gasesc eu candva tupeul sa-mi fac odata curaj sa-mi iau inima in dinti sa o scot la o cafea.
pe plan financiar. (punct)
da bai sandule, chiar ca n-am mai scris nici eu pe blog. mi-am adus aminte de un filmulet :). il pun acum pe blog. ca de scris imi ajunge ce-am scris aici.sa va uitati, sa mai fac si eu trafic.

v-am pupat



Delfinii sunt mereu fericiti
Septembrie 6, 2009, 11:07 pm
Filed under: Anii mei si tineretea, La el acasa | Etichete: , , , ,

Eu stiu ca de fapt delfinii sunt intotdeauna fericiti, dar de-acum ei sunt mereu fericiti.

Saptamana trecuta pe vremea asta se termina un weekend extrem de obositor. Si incepea o saptamana lunga… Toata saptamana trezirea la 6 dimineata, programul de lucru de la 8 la 16:30, iar dupa, de la 5 pana spre seara Scoala de Leaderi Colliers. Un loc unde am intalnit niste oameni deosebiti. In primul rand un grup de tineri care imi dau incredere ca tara asta inca nu s-a dus pe apa sambetei si ca se mai poate salva ceva, un grup educat, hotarat sa invete si sa exceleze in ceea ce face cu placere. In al doilea rand un alt grup, mai matur decat primul, care mi-a demonstrat ca exista locuri unde poti lucra cu placere si poti invata ceva in plus invatandu-i pe altii. Mi-a placut mult!

Cam in fiecare seara dupa cursurile astea aparea cate ‘ceva’ care sa-mi lungeasca ziua si sa scurteze noaptea. A venit si weekendul, cu o vineri noapte stropita cu bere si vin si alimentata de o pizza nocturna. Iarasi somn cu lingurita pentru ca venea ziua de sambata. Pregatiri, cumparaturi, planuri, telefoane, drumuri, caldura mare. Gratar, muzica, bere, vaza cu vin, dans, bataie cu apa, 25+1… un alt set de oameni minunati alaturi de care vreau sa ma prinda fiecare +1. Cred ca mai erau. Si am primit cadou un tricou cu un delfin! :). De-aici sunt delfinii mereu fericiti. Lunea viitoare am sa-l scot in lume. Spre dimineata am adormit (iarasi) pe canapea si asta spune tot! Astazi a fost recuperare si a prins de minune, pentru ca saptamana viitoare urmeaza cel putin 2 seri cu ‘bere’, minim un fotbal si vineri dupa amiaza un nou teamdrinking pe la munte, care se anunta deosebit de interesant. Sper sa ma intorc cu cel putin la fel de multe povesti si amintiri ca dupa cel din iarna.

11 luni si 3 saptamani… cine-ar fi crezut…

Multumesc!



Cheita de la cutiile de bere
Ianuarie 2, 2009, 10:27 pm
Filed under: Ai trait degeaba daca..., La el acasa | Etichete: , , ,

Uuuu, au schimbat astia de la wordpress butoanele pe aici prin spate de cand n-am mai intrat eu. Totusi, vine 2009 cu un nou job, noi provocari, o luna ianuarie foarte incarcata pentru mine. Nu am tras nicio linie dupa 2008, si nici nu cred  ca o sa trag.  N-am tras nici inainte de 2009. N-am asteptari de la anul 2009, e doar un an, un numar, patru cifre, un simbol care sa ne incarce memoria cu ‘notiunea timpului’. Mie-mi place sa pierd notiunea asta a timpului. Am asteptari de la oamenii care ma inconjoara, nu de la un numar. Ii astept sa fie mai buni.

Si-mi mai place berea, din cand in cand. Socializezi altfel in fata unei beri. De ceva vreme incoace mi-am facut un obicei, de betiv ar comenta unii. Asa si daca sunt betiv? Nu-i bai. Cand deschid cutia de bere ii mut cheita in stanga. Dar numai cand o deschid cu mana stanga. Adica mi-a placut asa mult actiunea asta incat mi-a intrat in reflex. Daca o desfac cu dreapta (ceea ce se intampla extrem de rar), imi e peste mana sa mut cheita inspre stanga. Am mai intalnit persoane care sa rupa cheita respectiva, sau sa o lase ridicata. La cutiile mele e in stanga. Asa, dimineata pot sa si numar cutiile baute de mine. Si intotdeauna stiu care este berea mea de pe o masa cu nspe cutii de bere. Acum vreo 2 saptamani m-am prins ca mi-a intrat in reflex asta, cand am desfacut o cutie de redbull si i-am facut aceeasi manevra, fara sa constientizez…



Ce a fost mai intai? Laptele sau vaca?
August 24, 2008, 8:43 pm
Filed under: Invitati, La el acasa | Etichete: , , ,

Va-ntreb pentru ca am o nedumerire limbistica… sau lingvistica? Mai bine va sun. Nu prea mai pot sa dorm noaptea din cauza cuvintelor astora si din cauza provenientei lor. De ce de la limba a ajuns lingvistica. De ce de la lapte avem produse lactate si nu laptate??? Trebuia ori laptele sa fie lacte, ori lactatele sa fie laptate. Mamicile de ce nu alacteaza? Si exemple sunt destule cred…
Ce m-am mai socat a fost trecerea marmotei pe linie moarta. Inca nu-mi revin din soc… eu nu mai cumpar milka! Bine ca inca nu a aflat Porcu. Sa nu-i spuneti va rog!



Cine-a pus carciuma-n drum?
Mai 30, 2008, 7:24 pm
Filed under: La el acasa | Etichete: , ,

Nu, de data asta n-am mai baut asa mult, dar am fost ametit rau :). Recent a fost ziua a doua motate foarte dragi mie, mai intai Vero, mai apoi Adela. S-a lasat cu cantec si dubla ocazie. La Vero s-a lasat si cu inelus, felicitari tu, ma bucur nespus. La Adela inca nu s-a lasat cu inelus, dar la ea ocazia 2 a fost ca se muta inapoi la Sibiu. In sfarsit cineva care lasa Bucurestiul asta imbacsit pentru un alt oras, desi cred ca Sibiul este mai mult decat un oras. Numai respect sefa! Mai ales ca tie iti plac drumurile care au marcaje si in laterale… pentru ca drumurile fara dungile albe din lateral sunt mai triste, nu? Am sa tin minte treaba asta.

In alta ordine de idei… iarasi m-am facut de rasul curcilor. Pe fondul consumului de neuroni, calorii, corcoduse, pietre si alte scopuri, ieri dimineata am plecat de-acasa mai mult cu ochii inchisi. Seara cand am ajuns acasa si m-am descaltat nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut si eu peisajul de mai jos in timp real…

Sosete

Da, alea-s picioarele mele putin paroase (cred ca am sa le tund in curand) pe care le bag zilnic in cate o belea si pe care ieri le-am incaltat diferit, ca sa nu mai confund pe dreptul cu stangul! Si ala albastru misto e covorul de la frate-mio de-acasa. Daca faceti abstractie de mizeria de pe el (maine dau cu aspiratorul, sau dam…) o sa vedeti ca e chiar dragut covorul. Mie-mi place.

Razi… 🙂

Alex